Claudio Magris mi-a povestit în seara asta despre fluviul superlativelor.Despre "limbajul adânc și secret al zeilor , acea cale ce unea Europa de Asia, Germania de Grecia". Despre liantul ce trece prin atâte perioade istorice, civilizații - Dunărea implacabilă. Care nu se coboară niciodată la nivelul idiosincraziilor, adică spre acea intoleranță sau repulsie manifestată de catre unii indivizi față persoane sau fenomene.
Magris m-a plimbat prin cele mai frumoase orașe. N-am făcut decât poze imaginare pe care o să le pun în serile viitoare pe blog.
Somn ușor!
0 comments:
Post a Comment